Izolati acasa in Italia


IZOLARE...
...E un cuvant care declanseaza imediat o reactie de panica.

Ce o sa se intample acum? Cum o sa ne procuram de mancare? Va trebui sa stau inchis in casa fara sa pot iesi deloc? Cat va dura?

Calmati-va, nu e nimic grav, o sa va povestesc experienta mea de izolata in ITALIA.

Suntem deja la a 12 zi de izolare in intreaga tara.

Venezia, un oras de care sunt foarte legata

De ce a fost luata aceasta masura?

Izolarea acasa si social se pare ca e unicul mod in care se poate opri raspandirea virusului. Cel putin la concluzia asta au ajuns specialistii. E de fundamentala importanta sa oprim virusul corona. In caz contrar se vor imbolnavi din ce in ce mai multe persoane, spitalele vor ajunge sa nu mai faca fata numarului mare de contagiati, se vor imbolnavi si medicii...si ma opresc, e deja destul de terificant pana aici.
Ce inseamna izolare?
Izolarea inseamna ca trebuie sa stai acasa.

Poti iesi doar in caz de necesitate, adica pentru a face aprovizionarea cu alimente sau produse de igiena personala si a casei, pentru a merge in farmacie sau a-i ajuta pe cei care locuiesc singuri si nu pot iesi din casa pentru ca sunt in varsta sau bolnavi.

NU ESTE PERMIS:
  • sa intalnesti vecinii, prietenii, rudele
  • sa mergi in vizita la nimeni 
  • sa mergi la pranz la parinti 
  • sa organizezi intalniri in oras cu nimeni 
  • sa iesi sa te plimbi, sa faci jogging (in faza aceasta in Italia nu ne este permis sa facem acest lucru. La inceput se putea, dar multi au exagerat, faceau sport in grupuri, erau pline parcurile si plaja, asa ca a fost interzis). 
  • sa-ti duci copiii in parc la joaca sau sa intalneasca alti copii 
  • sa te plimbi cu bicicleta 
  • sa iesi sa faci aprovizionarea in doi. Doar o singura persoana din familie poate iesi sa faca cumparaturile de absoluta necesitate. 
ESTE PERMIS
  • sa mergi sa cumperi alimente sau bunuri de prima necesitate pt tine si pentru animalele pe care le ai in grija, dar cat rar posibil in ceea ce priveste frecventa
  • sa mergi la serviciu daca munca ta nu poate fi facuta de acasa 
  • sa asisti o persoana bolnava sau batrana deplasandu-te le domiciliul acesteia 
  • sa faci voluntariat legat de epidemie 
  • sa iesi cu cainele pt necesitatile sale fiziologice, dar numai in vecinatatea locuintei 
  • sa faci o plimbare rapida, singur, in apropierea locuintei 
  • sa mergi la control medical, in cazul in care nu a fost amanat si e urgent 
In concluzie, trebuie sa stai acasa, fara contacte sociale.

Cum au reactionat italienii?

Initial, panica totala. Multi au luat cu asalt magazinele (nu era absolut nevoie, sunt aprovizionate zilnic cu de toate), altii trenurile ca sa mearga acasa sau sa scape din zonele cu multe cazuri in zonele cu mai putine. Rezultat: au purtat virusul in zonele unde erau putine cazuri.

Multi s-au trezit peste noapte atleti si s-au strans in parcuri si pe plaja. Rezultat: inchise.

Unii au inceput sa organizeze flash mob-uri la balcoane. Simpatic, italienii se incurajeaza unii pe altii si din acest punct de vedere sunt de admirat. Dar ce e prea mult dauneaza. In plus, au inteles ca in momentul de fata situatia e dramatica, asa ca stam acasa, in liniste, si asteptam sa treaca totul.

Cei care pot lucreaza de acasa prin internet. Multi stau acasa fara sa lucreze, dar se pare ca guvernul s-a gandit la ei si va lua masuri economice pt a-i ajuta. Altii se deplaseaza la locul de munca pt ca fabrica lor, sau supermarketul sau spitalul sau serviciul de igiena functioneaza in mod normal.

S-au organizat grupuri de prieteni pe facebook, se face haz de necaz, se gateste, fiecare la casa lui.

Cum am reactionat eu?
Ma asteptam la o asemenea masura, credeam si eu ca o sa fie teribil. Mai ales in momentul in care, intr-o seara linistita, am auzit afara o voce metalica ce ne cerea sa nu iesim din casa. Era o masina a protectiei civile cu care m-am obisnuit, se aude des si in timpul zilei.

Lucram de acasa. Ies foarte rar, doar pentru a da o fuga la alimentara. Intalnesc putini oameni pe strada, ne tinem la distanta unii de altii. Multi poarta masti si manusi. In alimentara ne stracuram printre rafturi, dam precedente, important e sa pastram macar 1 metru intre noi.

Am decis sa tin un jurnal pe facebook in limba romana pt ca am constatat ca in Romania circulau multe stiri false, era multa confuzie si dezorientare. Ascul muzica, citesc, ma bronzez pe terasa, incerc sa fac un pic de gimnastica in fiecare zi.

Un prieten m-a intrebat daca mai rezist. Sincera sa fiu nu e asa de rau, ma gandesc ca sunt multe persoane care traiesc de ani de zile sub bombardamente, fara case, in corturi fara cele mai elementare servicii igienice, iarna si vara. Noua ni se cere doar sa stam in casele noastre, dotate de toate comforturile.

Cum arata Italia astazi?

Frumoasele orase italiene sunt pustii si mute, incremenite parca intr-un blestem din povestile copilariei noastre. Circula foarte putine masini, aerul e curat si se pare ca poluarea atmosferica care chinuia nordul tarii s-a atenuat semnificativ. Din cand in cand se aud sunetele ambulantelor, amestecate cu suieratul trenurilor si ciripitul pasarilor.

Rimini, Piazza Cavour, inainte de epidemie
E o primavara frumoasa aici, cu mult soare si copaci infloriti. 

E trista Italia astazi, prea multe lacrime pentru cei care nu mai sunt printre noi.
Dar ramane cea mai frumoasa tara, mandra de istoria si cultura sa, cu oameni veseli si primitori, o “frumoasa din padurea adormita” care se va trezi curand.

Hai sa stam acasa cu totii, departe fizic unii de altii, pentru a ne putea imbratisa cat de curand.


1 commento:

Unknown ha detto...

Aceasta situație incredibilă modifică viața noastră În mod total, suntem preocupați și ne este frică. Sunt zile lungi dar nu este o dramă să stai în casă. E un moment în care stai cu familia, cu cei dragi...stam așa puțin împreună. E momentul sa ne îmbrățișăm și să ne spunem cât suntem de importanți unul pentru altul. Trebuie sa facem exact ce ne spun autoritățile și vom învinge acest monstru. Viva la vita